Nu este târziu
Se zbate o petală în falsă primăvară
Nu știe că mocnește un aprig ger afară
Tu sevei ce temeinic hrănește frunza-n verde
Șoptește-i să aștepte, altfel floarea se pierde
Mai luptă-te cu vântul, furtuna și tot cerul
Străbate-i curcubeul să-i înțelegi misterul
Culorilor stridente dar sparte într-o grație
Ce copleșesc măsura si împrăștie reacție
Trăiește-ți viața sincer în public pe deplin
Adună mult în suflet din tot ce ai puțin
Privește drept spre ei încrezător în tine
Din tremururul vibrației în lume va fi bine